Translate

21 nov. 2012

Daunatori - Paduchele din San Jose

Paduche San Jose - Wikipedia
Paduchele din San José ( Quadraspidiotus perniciosus)
Este cel mai periculos dusman al pomilor, constituind o adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efactueaza tratamente de combatere.
In tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara. Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbusti fructiferi si alte specii de arbori si arbusti forestieri. La pomii fructiferi cele mai mari pagube le produce in ordine la : mar, par, piersic, visin, cires, si chiar la prun, cais, migdal. De asemenea , ataca puternic coacazul, si agrisul. Ataca ramurile, fructele si chiar frunzele.
Pe ramuri, larvele localizate isi infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani, injectand o substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se manifesta prin aparitia in locurile respective a unor pete circulare de culoare rosie-visinie. In timp, zonele respective se brunifica si mor. Pomii puternic atacati incep sa se usuce de la varf si in decurs de 3-4 ani se pot usca total.
Pe fructe atacul este frecvent si se manifesta sub forma de pete rosii-visinii, circulare, cu densitate mai mare in zona caliciului si a pedunculului. Fructele atacate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele atacate catre faza de maturitate se depreciaza calitativ si nu au valoare comerciala.
Pomii atacati si netratati formeaza fructe mici, galbene, dau recolte de la un an la altul tot mai mici, se debiliteaza si se usuca in cativa ani.

Biologie
In conditiile din tara noastra Paduchele din San Jose are 1-3 generatii pe an ; o singura generatie in zonele cu altitudinea de peste 800m si trei generatii in cele sub 100- 200m altitudine in unii ani. In zonele pomicole de traditie are de obicei doua generatii.
Inmultirea la aceasta insecta este vivipara. Ierneaza pe scoarta pomilor ca larve protejate de un scut. La sfrasitul lunii martie-aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc imperecherea dupa care sub scutul larvelor-mama se formeaza noi larve. Acestea devin mobile si migreaza pe ramuri, pe tulpini, frunze si fructe mentinandu-si mobilitatea timp de 24 de ore. Dupa cateva ore de migratie larvele care au o culoare portocalie se fixeaza si isi infig rostrul in organele vegetative, de unde sug seva tesuturilor.
Infectia la noii pomi, chiar la distante mari, se produce inainte de fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor, pe haine sau cu ajutorul vantului. Dupa fixare larvele isi formeaza scut care devine din ce in ce mai dens, dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. Imediat larvele incep o noua diferentiere sexuala si are loc cea de-a doua generatie. In functie de conditiile fiecarui an si ale zonei, generatia I se inregistreaza in lunile iunie-iulie, iar generatia aII-a la sfarsit de august –inceput de septembrie.
De remarcat ca fiecare generatie, si cu deosebire prima , se esaloneaza pe o perioada lunga, de cel putin 30 de zile, ceea ce explica necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie.


Sursa: Boli si daunatori ( Sursa: Profesor Coordonator Ing. STANGACIU Calemia); scribd.com