Translate

12 mar. 2015

Juglans regia - Lara (Franta 1980)

Lara - Caracteristici generale
Fructul este de calibru mare cu un diamentru >34mm are forma globuloasa, coaja subtire dar solida, destul de noduroasa. Miezul este deschis la culoare si reprezinta aprox. 45-50% din fruct dar variaza de la an la an. Gustul este dulce putin pronuntat.

Juglans regia - Lara
Pomul este de vigoare mijlocie. Forma pomului este de la semi-ridicata la extinsa. Tipul de fructificare se realizeaza in deosebi pe crengutele terminale. Desfacerea mugurilor destul de precoce: in prima decada a lunii aprilie, in functie si de conditiile climatice.
Polenizarea se face cu polenizatori din urmatoarele soiuri: Fernette, Franquette sau Ronde de Montignac aprox. 3-5%.
Distante de plantare recomandate pentru soiul de nuc Lara sunt dupa urmatoarele scheme: 8 x 3,5m; 8 x 4m.

Taierile de formare. Se recomanda taierea in axa care asigura distributia fructificarii pe crengile laterale secundare etajale pe toata lungimea trunchiului. Pentru formarea in axa, vlastarul este mai mult sau mai putin retezat conform vigorii. In ceea ce priveste fructificarea pe crengile laterale, se recomanda practicarea indoirii crengilor fructifere in primii ani cu scopul de a favoriza viteza de intrare pe productie.
Taierile de intretinere. Sunt recomandate pentru o productie de un nivel inalt calitativ mai ales pentru calibrul. Ele favorizeaza si patrunderea luminii in interiorul copacului necesara pentru inductiile florale pentru productia urmatorului an. Se recomanda a fi facut in anul 5-7. Se pot face manual in fiecare an prin inlaturarea crengilor din interiorul pomului care sunt prea lasate sau prea multe.

Productiile comerciale apar relativ rapid la varste intre 4-5 ani desi dau semne de rod inca din primii ani. (se recomanda inlaturarea rodului pentru o dezvoltare mai rapida si mai viguroase a pomului). Potentialul de productie este ridicat.
Recoltarea reprezinta o etapa esentiala pentru o productie de inalta calitate. Pentru vanzarea fructului proaspat cu o umiditate mai mare de 20% acestea sunt recoltate in septembrie la etapa de maturizare optima, dupa care se decojesc si se spala foarte bine. Se recomanda uscare nucilor si prelucrarea lor imediat dupa culegere.
Depozitarea este un aspect foarte important care trebuie luat in calcul. Pentru mentinerea calitatii nucilor proaspete trebuie sa se asigure o temperatura de sub 4° C cu o hidrometrie de 90%. Pentru mentinerea nucilor uscate se recomanda o temperatura mai mica de 10° C si o hidrometrie de 70%.



11 mar. 2015

Juglans regia - Fernor (Franta 1995)

Fernor - Caracteristici generale 
Originar din Franta. Obtinut prin incrucisarea varietatilor de nuc Franquette si Lara. Rodeste incepand cu anul 3-4 de vegetatie. Inaltime de 4-6m. Sensibilitate redusa la boli (bacterioza si antractoza). Se recomanda cultivarea in zone mai calduroase. Imbunatatit genetic.

Miez este mare de culoare galben deschis de forma usor alungita, destul de globuroasa, coaja neteda si fina. Gust excelent. Perioada de recoltare se face la sfarsit de septembrie inceputul lui octombrie. Se curata usor de coaja, miezul ramanand intreg. Are o masa medie de 16-18 g. Frunzele sunt mari cu 5-6 foliole de o dimenziune de 16-18cm cu un continut ridicat in ulei eteric. Radacoma de tip pivot cu o dezvoltare rapida si viguroasa.
Fernor - Coulie.com
Fructificarea este laterala si rapida, vigoare medie, inmugirire tarzie. Port este semi-erect. Infloreste intre 1-15 Mai. Productivitate ridicata aprox. 4-5t/ha la maturitate. 

Avantajele soiului - Fernor - productie insemnata cantitativ; miez usor de extras cu un gust placut; continut mare de acizi grasi polinesaturati omega 3 si omega 6; vigoare medie port semi-erect.
Necesita taieri regulate pentru innoirea ramurilor fructifere si pentru obtinerea de nuci de calitate. Fructele se preteaza pentru curatire mecanica. Necesita soluri fertile.

10 mar. 2015

Juglans regia - Franquette (soi traditional Franta)

Euro Avia - Pepiniera
Soiul de nuc franquette este originar din Franta. Este un soi de nuc traditional din Franta din regiunea Vinay Franta, recunoscute in Uniunea Europeana atat pentru productivitatea lui ridicata cat si pentru rezistenta la boli si daunatori.
Se incadreaza in doua categorii inregistrate de Uniunea Europeana. Prima categorie cunoscuta sub numele de "Noix de Grenoble" alaturi de Mayette si Parisienne; a doua este "Noix du Perigord" alaturi de Marbot si Corne.

Caracteristici generale Franquette
- inaltime medie - intre 4 si 6 m;
- rezistenta ridicata la inghet;
- imbunatatit genetic; 
- fructul are meziul de forma lunguiata, de culoare galben aprins; coaja irizata dar care se sparge usor; gust foarte apreciat; perioada de recoltare tarziu; se curata usor de coaja, miezul ramand intact in functie de metoda de spargere - manual sau mecanizat (linie de spart nuca); masa medie de aprox. 18-20 g. 
- trunghiul: are fructificare terminala, inmugureste tarziu, vigoare medie, fructificare rapida, portul este semi-erect spre erect, productivitate ridicata; 
- frunzele sunt medii cu 5-6 foliole cu o dimenziune de 16-18cm, au un continut ridicat in ulei eteric; 
- radacina este radiculara bine dezvoltata de tip pivot cu o dezvoltare rapida si viguroasa; 

Avantajele soiului:
- este ferit de ingheturile tarzii datorita infloritului tardiv;
- miezul poate fi extras intreg sau jumatati;
- cel mai productiv soi cu fructificare terminala.

Scheme de plantare recomandate pentru soiul de nuc Franquette:
- superintensiva: 7m x 3,5m, 8m x 5m, 9m x 4,5m;
- intensiva: 8m x 8m, 8m x 7m, 7m x 7m, 8m x 5m;
- extensiva: 8m x 10m; 10m x 10m; 10m x 12m; 12m x 12m. 
Productivitatea soiului la maturitate este de la 30-120kg nuci in coaja. Estimarea productiei medii la hectar se face in functie de schema de plantare adoptata.

27 feb. 2015

Juglans regia - Chandler (USA - California 1979)

In anul 1979 Universtitatea din California a introdus soiul de nuc Chandler si l-a numit dupa W.H. Chandler profesor de Pomologie de la Univ. C. Davis. 
Nucile Chandler sunt recunoscute in intreaga lume si foarte apreciate de cumparatori pentru miezul de inalta calitatea. Soiul Chandler furnizeaza una dintre cele mai mari cantitati de miez de nuca dintre toate soiurile Californiene.

Caracteristici generale / Chandler
Fructul este mare, neted, de forma ovala cu coaja subtire. Are o culoare deschia (asemanator cu Hartley) un randament la miez cu un procent intre 48-51%. Aroma usoara

Informatii nutritionale
La una 100g - calorii (636kcal), proteine (14g), carbohidrati (5g), grasimi totale saturate, monosaturare si polinesaturate (70g), colesterol (0), grasimi alimentare (9.6g).

                                                                                        

6 feb. 2015

Plantarea propriu-zisa la nuc

Perioada de plantare coincide cu perioda de repaus a pomilor, si tine de la caderea frunzelor pana la momentul inghetarii solului, daca solul nu ingheata si temperatura aerului se mentine peste 0° C este posibil sa plantam nucul si in lunile de iarna.
Plantarea de toamna a nucului are avantajul ca permite puietilor de nuc sa-si reia activitatea si sa apara radacini noi( rizogeneza) astfel ca acesti puieti au sanse mai mari de prindere.
Plantarea de primavara la nuc este mai putin recomandata. Perioada este scurta, imediat dupa plantare temperatura creste si provoaca pornirea in vegetaţte a partii aeriene, fara ca partea din sol sa aiba timpul necesar sa formeze radacini noi si sa incepa procesul de absortie al apei si altor elemente minerale.
Indiferent cand plantam se impun anumite operatiuni comune obigatorii. La inceput vom definitiva pregatirea gropilor de plantare. Am introdus gunoiul de grajd si ingrasamintele minerale amestecate cu solul pana la proximativ 2/3 din inaltimea gropii, dupa care tastam usor acest amestec. Ramane loc liber in groapa de cca. 30 - 35cm, exact cat este necesar sa introducem complet pomul cu toate radacinile sale. Pomul se planteaza in groapa la acelasi nivel de adancime la care a fost si in pepinera. Nu terbuie urmarit punctul de altoire, pentru ca acesta este de regula cu 10 - 20cm mai sus decat adancimea la care a fost pomul in pepinera. Daca se planteaza pomii pe fundul gropii la adancimea de 80cm, radacinile se axfisiaza si pomii mor. Daca se planteaza cu radacinile la 3 - 10cm adancime pomii se usuca din cauza lipsei de apa.

Etapele plantarii la nuc:

 - fasonarea radacinilor;
 - mocirlirea radacinilor ( balegar de bovine 1/2, pamant fertil 1/2 si apa )
 - pentru imbogatirea solului cu ciupercile ce alcatuiesc micoriozele la nuc (absolut necesare) la fiecare groapa la plantare se aduce 1-2kg de sol din plantatiile vechi de nuc.
Plantarea nucului se face in mod obisnuit ca la orice pom, tasand usor pamantul din jur incepand de la marginile gropii catre interior (operaţiunea se repeta de mai multe ori).


Sursa: plan de invatamant POMICULTOR: scribd.com 

4 feb. 2015

Infiintarea unei livezi EA_GEt

Documentar Video - Infiintarea unei livezi de nuci in una din Pepinierea noastre de aclimatizare din Romania - Com. Valea Danului, Jud. Arges - realizat de TVR1 si transmis in emisiunea "Viata Satului"


29 ian. 2015

Fenofazele organelor de rod la nuc

Infloritul si legarea fructelor
Nucul este o planta unisexuat monoica, adica are flori mascule (amenti) si flori femele dispuse separat, dar situate pe aceeasi planta.
Infloritul si legarea fructelor reprezinta o fenofaza specifica la nuc, legata in mod direct de nivelul temperaturilor inregistrate( pragul biologic de +10° C) in aceasta perioada. 
Euro Avia - Pepiniera
In conditiile dealurilor subcarpatice, infloritul florilor femele la nuc se produce in perioada 14 aprilie - 22 mai. Florile mascule infloresc intre 19 aprilie si 18 mai, in functie de soi. Dupa inflorire are loc polenizarea anemofila( cu ajutorul vantului) si fecundarea sau legarea
fructelor. La majoritatea soiurilor de nuc exista un decalaj de una sau mai multe zile intre perioadele de inflorire la cele doua tipuri de flori( fenomen numit dichogamie). Durata de emisie a polenului din amentii unei plante poate fi de 8-14 zile, dar emisia puternica dureaza numai 5-6 zile. La florile femele, durata sigura de receptie a polenului este de 8 -10 zile. Daca cele doua perioade de plina inflorire sunt decalate in timp, polenizarea florilor femele cu polenul propriu nu este posibila. Pentru ca sa se obtina productii de nuci este important sa se asigure polenizatorii( soiuri de nuc) adecvati a caror perioada de inflorire a florilor mascule ( eliberarea polenului de catre amenti) sa coincida cu perioada de inflorire a florilor femele de la soiurile de baza din livezile de nuc.

Cresterea fructelor

La soiurile de nuc, mai putin decat la alte specii pomicole, intalnim fenomenul de cadere fiziologica a fructelor in cursul lunii iunie.

Maturarea fructelor
Maturarea fructelor coincide cu momentul in care miezul si-a desavarsit evolutia iar coaja verde crapa. Perioada de maturitate incepe la sfarsitul lunii august, cu soiurile timpurii. Fructul de nuca este o pseudodrupa, formata dintr-un invelis exterior verde ( epicarp), coaja lignificata( endocarp) si samanta( miezul).
La nuc se obtin  apox. 2-4 t/ha in functie de soi, in ultimele decenii, amelioratorii de soiuri de nuc au creat noi genotipuri care realizeaza productii de peste 7-8 t/ha.

Sursa: plan de invatamant POMICULTOR; scribd.com

27 ian. 2015

Pregatirea materialului saditor pentru plantare

Pregatirea materialului saditor 
Univ. of California - Davis_Departament of Plant Science
Pomii sunt sensibili la loviturile mecanice si mai ales la expunerea la soare si aer a radacinilor, de aceea la transport pomii se protejeaza cu prelate sau cu folie de polietilena. Radacinile odata afectate au capacitate foarte scazuta de a se reface in timp scurt. 
Nucii se stratifica imediat in sol. Se introduc in santuri de 50-60cm adancime facute cu 1 - 2 zile inainte, cu tot sistemul radicular. Se acopera radacinile cu pamant umed si se ocupa toate spatiile dintre radacini. Stratul de deasupra radacinilor este de 5 - 6cm. 
daca plantarea se face in zilele mai calde din iarna sau in primavara, atunci stratificarea se face in santuri ceva mai adanci, iar peste sistemul radicular se aseaza un strat de pamant gros de 50 - 60cm, asa incat pomii sa nu fie afectati de gerurile puternice din cursul iernii. 
pentru plantare se folosesc plante altoite in varsta de 1 - 2 ani. 
plantele de nuc cu altoiul de 1 an trebuie sa fie cu inaltimea de minim 50 - 60cm, bine lemnificate si cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular trebuie sa fie cat mai bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi posibile; 
plantele de 2 ani au inaltimea de circa 2m, lemnul bine maturat si sanatos si mugurii bine formati. Sistemul radicular este format din numeroase radacini dintre care minim 3 sunt de peste 35cm lungime. 
calitatea plantelor destinate plantarii este capitala pentru reusita unei plantatii de nuc 

Sursa: scribd.com (curs Pomicultor); 

26 ian. 2015

Cerintele nucului fata de factorii ecologici

EA Get - Franquette Anul II
Lumina
Nucul este o planta cu cerinte foarte ridicate fata de lumina. In lipsa luminii au loc perturbari in procesul de metabolizare a substanţelor sintetizate, cresterea lastarilor si fructelor este redusa, la fel se reduce rezistenţa plantelor la ger si la atacul unor boli.

Temperatura
Temperatura reprezinta pentru nuc un factor limitativ in unele zone ale tarii. Restrictile datorate temperaturii sunt generate de temperaturile scazute din cursul iernii sau cele foarte ridicate din vara. In timpul infloritului se produc unele accidente climatice datorate distrugerilor provocate asupra organelor florare de temperaturile negative (-20° C). Se considera ca nucul creste si rodeste satisfacator in zonele in care temperatura medie anuala este de peste 8° C.
- iarna sunt sensibili amentii si mugurii mixi la temperaturi de -25° C, - 27° C cand pot sa degere in proportie ridicata;
- ramurile anuale sunt distruse la -28° C; -29° C;
Amplitudinile mari de temperatura si gerurile de revenire din primavara produc pagube mari chiar daca temperaturile nu sunt asa de mult scazute. In aceste cazuri( pomii sunt decaliti), nucul degera si la -20° C; -22° C. Cel mai usor se observa la nucii pe rod efectul negativ pe care il produce gerul asupra ramurilor anuale aflate la periferia coroanei.

Apa 
Nucul este o planta pomicola cu cerinte destul de mari fata de apa din sol. El este foarte mult raspandit in zonele cu 600 - 800mm precipitatii anuale. Pentru culturile de nuc de mare randament se impune ca in zonele secetoase, cu precipitatii anuale sub 700mm si repartizare neregulată a acestora sa se intervina cu irigarea plantatiilor. Pe terenurile argiloase cu drenaj necorespunzator se produce in anumite perioade un exces de umiditate. Apa in exces conduce la asfixierea radacinilor, rodire si crestere necorespunzatoare, iar in final, la debilitarea sau chiar moartea plantelor. Grindina este un fenomen care produce nucilor pagube insemnate.

Solul
Nucul poate supavietui pe aproape toate tipurile de sol existent in tara noastra. Grosimea stratului de sol sau volumul edafic util, ca de altfel si nivelul apei freatice influenteaza in mod determinant cresterea si fructificarea nucului. Stratul de sol cu grosimea de minim 1 - 1,5m este o conditie obligatorie pentru cultura nucului. Nivelul apei freatice nu trebuie sa urce mai la suprafata de 2,5 - 3m, dar nu trebuie sa fie nici mai jos de 4 m. Reactia solului este un factor ecologic important si cu mari implicatii in cresterea si fructificarea nucului. (ph 7,5-6)

Aerul
Aerul are influenta asupra plantelor de nuc datorita vanturilor. Efectele negative datorate vantului se produc in timpul infloririi( vanturile puternice limiteaza procentul de polenizare) sau in vara (dezradacinarea nucilor in cazul unor furtuni puternice). Vantul mareste intensitatea de transpiratie si sporeste nevoile in apa in cursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: extras din Plan de Invatamant - Pomicultura; scribd.com

19 ian. 2015

Plantarea si intretinerea nucului

Informatii generale despre plantare si intretinere - Nuc (Juglans regia).
Cerinte generale fata de sol si clima:
 - valoarea pH-ului in orizontul de sol Bt si C = 6 – 7
 - panza freatica a solului sa se gaseasca la o adancime mai mare de 150cm 
 - clima temperat continentala cu valori minime de pana la – 30°C si maxime pana la + 45°C
 - precipitatii 600 – 900l/mp anual

Perioada optima de plantare.
Puietii de nuc se pot planta atat primavara dupa dezghet in perioada 25 martie - 30 aprilie sau toamna dupa iesirea nucului din perioada de vegetatie 15 octombrie - 15 noiembrie, in functie de climatul specific zonei Este important ca temperatura solului sa fie pozitiva (> + 5°C) atat la plantare cat si in urmatoarea saptamana de la plantare.

Pregatirea terenului:
Pregatirea terenului - euroavia-ge.ro
 - dezmiristirea, toata vegetatia existenta pe terenul pe care urmeaza a se infiinta livada de nuc este inlaturata (dezierbarea sau defrisarea) si evacuata de pe teren.
 - fertilizarea, inainte de a se realiza desfundatul (aratura foarte adanca 35-55cm), se recomanda administrarea de 10-60t mranita, 100kg P2O5 si 80kg K2O la ha.
 - desfundarea se efectueaza la o adancime de 35-55 cm in perioada august-septembrie sau octombrie-noiembrie.
 - gropile se vor efectua mecanizat sau manual, cu putin timp inainte de plantare, pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, dimensiunea gropii fiind de 100/100/80 cm.

Modalitati de plantare si distante:
- pomii vor fi plantati cu punctul de altoire la 2-3 cm mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare.
 - se recomanda administrarea in prealabil pana la 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat in fiecare groapa, apoi sa se completeaza groapa cu pamant. 
 - in finalul lucrarii se va face un musuroi pe suprafata gropii de plantare, cu restul pamantului ramas, fara ca acesta sa se mai taseze.
 - distantele optime de plantare dintre randurile de pomi si pe rand intre pomi, recomandate pentru soiurile de nuc de origine franceza Fernor, Franquette si Lara sunt urmatoarele: 
 - sistem superintensiv – 8m X 4m, 8m X 5m, 8m X 6m, 8m X 7m
 - sistem intensiv – 8m X 8m, 8m X 9m, 9m X 9m 9m X 10m
 - sistem extensiv – 10m X 10m, 10m X 11m, 11m X 12m, 12m X 12m.
 - este importanta orientarea randurilor pe directia N-S, pentru a asigura o cantitate maxima de lumina pe intreg parcursul zilei si de a evita umbrirea.

Intretinerea nucului pe timp de vara (canicula).
Primele patru tratamente aplicate puietilor de nuc sunt vitale in buna dezvoltare a puietilor si productia acestora la maturitate: 
 - primul tratament se va aplica la dezmugurire folosind o solutie de Zeama Bordeleza 1,5%; 
 - al doilea, se efectueaza la aparitia primelor frunzulite, cu aceeasi solutie in concentratie de 0,5%; 
 - al treilea, se efectueaza la inceputul cresterii lastarilor, cu aceeasi solutie in concentratie de 0,5%; 
 - al partulea, se realizeaza dupa caderea frunzelor, folosind Zeama Bordeleza in concentratie de 1,5 - 2%. 

Intretinerea nucului pe timp de iarna.
Intretinerea pomilor in perioada rece se realizeaza prin efectuarea lucrarilor de mulcire a solului. Astfel solul dimprejurul pomului se acopera cu diverse materiale de natura vegetala. 
Mulcitul favorizeaza cresterea temperaturii solului, reduce evaporarea apei, mareste procentul de humus si impiedica tasarea solului, ceea ce pentru plantele tinere sunt factori ce cresc procentul de productivitate, observabil la maturitate. Totodata aceasta lucrare de intretinere ajuta pomul sa creasca sanatos si viguros, reducand riscurile de imbolnavire. Aceasta lucrare efectuata la puietii de nuc aflati in primul ciclu de la plantarea in livada, consta in administrarea urmatoarelor componente vegetale la baza pomului pe suprafata de sol, astfel:
 - cca. 20 kg. de balegar fermentat de 2-3 ani, administrat la fiecare pom de la baza tulpinii spre exterior; 
 - cca. 15 kg. de tocatura de materie vegetala (crengi verzi tocate la cca 4 cm), administrat la fiecare pom de la cca. 15 cm de la baza tulpinii spre exterior, astfel cca. 30 cm va masura diagonala suprafetei pe care nu se va administra materialul. 

Taierile
Taierile de formare constituie o lucrare importanta in livada, avand ca scop sa permita: 
 - prinderea mai eficienta a tinerilor puieti, 
 - proiectarea si intretinerea coroanei pomului, 
 - stimularea fructificarii prin eliminarea ramurilor inutile sau moarte. 
De retinut este faptul ca inaltimea trunchiului nu trebuie sa depaseasca 0,9 – 1,1m, in caz contrar se intarzie intrarea pe rod cu un an.

21 nov. 2012

Daunatori - Paduchele din San Jose

Paduche San Jose - Wikipedia
Paduchele din San José ( Quadraspidiotus perniciosus)
Este cel mai periculos dusman al pomilor, constituind o adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efactueaza tratamente de combatere.
In tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara. Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbusti fructiferi si alte specii de arbori si arbusti forestieri. La pomii fructiferi cele mai mari pagube le produce in ordine la : mar, par, piersic, visin, cires, si chiar la prun, cais, migdal. De asemenea , ataca puternic coacazul, si agrisul. Ataca ramurile, fructele si chiar frunzele.
Pe ramuri, larvele localizate isi infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani, injectand o substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se manifesta prin aparitia in locurile respective a unor pete circulare de culoare rosie-visinie. In timp, zonele respective se brunifica si mor. Pomii puternic atacati incep sa se usuce de la varf si in decurs de 3-4 ani se pot usca total.
Pe fructe atacul este frecvent si se manifesta sub forma de pete rosii-visinii, circulare, cu densitate mai mare in zona caliciului si a pedunculului. Fructele atacate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele atacate catre faza de maturitate se depreciaza calitativ si nu au valoare comerciala.
Pomii atacati si netratati formeaza fructe mici, galbene, dau recolte de la un an la altul tot mai mici, se debiliteaza si se usuca in cativa ani.

Biologie
In conditiile din tara noastra Paduchele din San Jose are 1-3 generatii pe an ; o singura generatie in zonele cu altitudinea de peste 800m si trei generatii in cele sub 100- 200m altitudine in unii ani. In zonele pomicole de traditie are de obicei doua generatii.
Inmultirea la aceasta insecta este vivipara. Ierneaza pe scoarta pomilor ca larve protejate de un scut. La sfrasitul lunii martie-aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc imperecherea dupa care sub scutul larvelor-mama se formeaza noi larve. Acestea devin mobile si migreaza pe ramuri, pe tulpini, frunze si fructe mentinandu-si mobilitatea timp de 24 de ore. Dupa cateva ore de migratie larvele care au o culoare portocalie se fixeaza si isi infig rostrul in organele vegetative, de unde sug seva tesuturilor.
Infectia la noii pomi, chiar la distante mari, se produce inainte de fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor, pe haine sau cu ajutorul vantului. Dupa fixare larvele isi formeaza scut care devine din ce in ce mai dens, dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. Imediat larvele incep o noua diferentiere sexuala si are loc cea de-a doua generatie. In functie de conditiile fiecarui an si ale zonei, generatia I se inregistreaza in lunile iunie-iulie, iar generatia aII-a la sfarsit de august –inceput de septembrie.
De remarcat ca fiecare generatie, si cu deosebire prima , se esaloneaza pe o perioada lunga, de cel putin 30 de zile, ceea ce explica necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie.


Sursa: Boli si daunatori ( Sursa: Profesor Coordonator Ing. STANGACIU Calemia); scribd.com



20 nov. 2012

Daunatori - viermele nucilor, paianjenul rosu si paduchii testosi

Viermele nucilor - gardengrapevine.com
Viermele nucilor este cel mai mare daunator al nucului. Adultul este un mic fluture care isi depune ouale in apropierea nucilor. Omizile penetreaza fructul . Prezinta doua generatii pe an: la jumatatea lui mai si inceputul lui septembrie. Hiberneaza sub forma de lava in scoarta pomilor sau in sol. In primavara se transforma in crisalida si in luna Mai apar fluturii. Cel deal doilea zbor al fluturilor se produce in iulie-august. Ouale sunt depuse cand temperatura este peste 15°C (noaptea), incubatia durează 7-20 zile. Dupa aparitia omizilor, acestea patrund in fructe unde se dezvolta ajungand pana la 2 cm lungime. Ele distrug continutul fructului si apoi trec in fructele vecine.
Combaterea viermelui se bazează pe substante cu actiune ovicida si larvicida ca: Decis 0,03%, Karate 0,015% etc.

Paianjenul rosu este raspandit pretutindeni si ataca numeroase specii pomicole, atacul provoaca decolorarea frunzelor pe partea superioara, de-a lungul nervurilor, incepand de la baza catre varf. Atacul puternic face frunzele cu aspect mat si usor brunificat .
Efectul atacului se extinde asupra cresterii si maturii lastarilor si al fructelor. La inceputul lui Mai apar primii adulti. In functie de conditiile climatice au 7-9 generatii pe an. Incepand cu sfarsitul lunii august femelele depun ouale hibernale, in jurul mugurilor, sub forma de colonii.
In combaterea acarianului rosu se foloseste un tratament de iarna Oleoekalux 1,5 %, Oleocarbetox 1,5 % si tratamente in vegetatie, in functie de intensitatea atacului Nissorun 0,05% si altele.

Paduchii testosi paraziteaza ramurile nucului. In populatii mari provoaca reducerea cresterilor anuale, deshidratarea lastarilor si in final uscarea completa a ramurilor parazitate (2-3 ani). Cele mai eficace tratamente sunt cele de iarna pe baza de uleiuri sau cele din faza de larve migratoare (iunie-iulie) cand sunt sensibile la unele pesticide puternice.

Sursa: plan de Pomicultor; scribd.com; gardengrapevine.com

19 nov. 2012

Fertilizarea nucului

Cand gandim fertilizarea la nuc, avem in vedere ca terenurile pe care sunt amplasate plantatiile sunt sarace in elemente minerale, iar pomii stau pe acelasi loc zeci de ani, timp in care secatuiesc solul. Din comparatia facuta intre compozitia chimica a organelor nucului si cea a solului, rezulta ca exista un deficit de elemente minerale deoarece necesiţatile plantelor sporesc an de an, iar pe de alta parte dispare o cantitate insemnată de elemente minerale odata cu recolta, lemnul si chiar o parte din frunze.

Livada Franquette
Prima fertilizare, numita si de baza se aplica odata cu lucrarea de mobilizare a solului inainte de plantare, cand se aplica 40-60t gunoi de grajd/ha, la care se mai adauga 80-120 kg/ha P2O5 si 120-150 kg/ K2O. Ingrasamintele se imprastie pe toata suprafata terenului si se incorporeaza la adancimi mari 35-60cm, in functie de aratura adanca.

Cea de-a doua fertilizare, extrem de importanta se refera la fertilizarea la groapa cu gunoi de grajd si ingrasaminte minerale cu fosfor si potasiu.
De observat ca in aceste etape nu se folosesc îngrasaminte minerale cu fosfor si potasiu. Pe langa faptul ca aceste ingrasaminte sunt foarte solubile in apa si usor levigabile in sol, ele au un efect nedorit asupra sistemului radicular dupa plantare (inhiba fenomenul de rizogeneza si intarzie formarea noilor radacini si prinderea la plantare).

Fertilizarea anuala a plantatiilor incepe cu anul I si este diferentiata in functie de varsta si marimea pomilor. Azotul se administreaza in urmatoarele cantitati:
- anul 1 - 10 kg/ha - 0,066 kg/pom
- anul 2 - 20 kg/ha - 0,132 kg/pom
- anul 3 - 30 kg/ha - 0,190 kg/pom
- anul 4 - 40 kg/ha - 0,264 kg/pom
- anul 5 - 50kg/ha - 0,330 kg/pom
- anul 6 - 60 kg/ha - 0,400 kg/pom
Azotul se administrează individual pe pom, putin mai mult decat proiectia coroanei pe sol.. Incepand cu anul 5 acesta se poate administra pe intreaga suprafaţa. Administrarea azotului se face fracţionat 1/3 din cantitate in toamna si 2/3 in primavara. Concomitent cu fertilizarea cu azot, in primii ani se fertilizeaza si cu fosfor 15-20 kg/ha fosfor si 20-25 kg/ha potasiu, ambele administrate in toamna si incorporate in sol.
Fertilizarea anuala se situeaza la nivelui a 80-120 kg/ha azot, 40-60 kg/ha fosfor si 80-100 kg/ha potasiu. Administrarea ingrasamintelor se face la fel ca la plantaţiile tinere, ca epoca, dar acestea se imprastie pe toata suprafata.


1 nov. 2012

Lucrarile de intretinere

Odata cu definitivarea formarii coroanei se trece la efectuarea taierilor de intretinere a coroanelor si de fructificare. Aceste taieri se vor efectua in fiecare an pana la incheierea ciclului de viata al pomului. Prin taierile de intretinere se va actiona asupra ramurilor care s-au rupt, a celor care s-au suprapus si se umbres, prin indepartarea lor. Se vor indeparta si lastarii lacomi care pot aparea pe trunchi sau la baza sarpantelor. 
Taierile de fructificare sunt diferite in raport cu modul de fructificare care poate fi: cu fructificare terminala si cu fructificare laterala. La pomii cu fructificare terminala, odata ce au ajuns la potentialul maxim de fructificare se contureaza trei zone distincte: zona exterioara, zona intermediara si zona din interior. Singura modalitate directa de a imbunatatii fructificarea la acesti pomi consta in efectuarea la cel putin 3 ani a taierilor de fructificare. Acestea se reduc la rarirea formatiunilor fructifere din exteriorul coroanei pentru a favoriza patrunderea luminii in zonele din interior si a crea conditiile necesare formarii si fructificarii a cat mai multor ramuri din aceasta zona. Astfel de taieri se efectueaza in februarie-martie, dupa trecerea perioadelor cu geruri mari.
La pomii cu fructificare pe ramurile laterale, vom avea in vedere ca acestia au tendinta naturala de a-si incetinii cresterea pe masura intrarii in fructificare. Daca nu vom efectua taierile de fructificare, de aceasta data in fiecare an, vom constata o reducere a potentialului de fructificare concomitent cu scaderea marimii si calitatii nucilor.Taierea ramane pentru acest ip de  pomi singura modalitate de mentinere a unui echilibru favorabil intre crestere si fructificare. Cu alte cuvinte, astfel de soiuri nu  pot fi folosite in plantatii daca nu li se asigura o crestere puternica pe parcursul perioadelor de vasta.
Taierile de fructificare vor invepe de la varsta de 3-4 ani a pomilor deoarece acestea fructifica mai devreme decat soiurile cu fructificare terminala. In aceasta situatie apare mai timpuriu problema de indesire a coroanei dar si a cresterilor cu lungimi foarte mici.

Euro Avia Get
Lucrarile de intretinere a solului in plantatii.
La noi in tara nucii sunt cultivati in sistem agro-productiv de cultura extensiv, in care plantele se gasesc de regula pe pasuni si fanete, deci cu terenul inierbat natural iar singura lucrare care se face este cea de pasunat sau cosit. Noile exploatatii nucicole intensive practica alte sisteme de intretinere a solului cu influnete pozitive asupra cresterii si fructificarii cum sunt:
 - ogorul negru - se practica tot mai putin datorita costului ridicat si din cauza unor elemente tehnologice. Se intretine prin lucrari mecanice combinate uneori cu erbicidare pe randuri.
 - culturile asociate - se practica cand pomii sunt inca mici si nu au intrat in fructificare deplina, folosind intervalul dintre randuri. Se prefera plante cu inradacinare mai superficiala cum este fasolea, mazarea, ceapa, capsunile.
 - inierbarea livezilor - se preactica pretutindeni in lume si se face cu ierburi ca Lulium perene, Dactylis glomerata si altele. Pe parcursul perioadei de vegetatie iarba se coseste de 3-5 ori si se lasa pe sol ca mulci. Pentru evitarea unei concurente cu nucii se aplica suplimentar pe iarba 80-100kg N/ha, in afara de dozele care se administreaza pentru nuc. Acest sistem se practica in zonele cu umiditate mare sau cu posibilitati de irigare.











26 oct. 2012

Metode de altoire la nuc

Metode de altoire la nuc. Se cunosc mai multe metode de altoire pentru nuc printre care se evidentieaza urmatoarele:

 - altoirea cu mugure in ferestruica - putin folosita la noi in tara, in perioada 15 august - 1 septembrie;
altoirea cu mugure cu scutisor lung - este o metoda obisnuita cu mugure in "T " imbunatatita. Perioada de altoire in cursul lunii august. Metoda mai putin folosita;

 - altoirea cu mugure in fluier sau inel - cere ca grosime portaltoiului si a altoiului sa fie egala. Epoca de altoire incepe din primavara odata cu circulatia sevei;

 - altoirea cu mugure scutisor - da rezultate bune in perioada 15 mai - 15 iunie;

 - altoirea in copulatie perfectionata- se practica in spatii protejate in perioada repausului vegetativ. Este necesar ca portaltoiul si altoiul sa aiba aceeasi grosime;


 - altoirea in despicatura -se poate aplica in special in spatii protejate in perioada repausului vegetativ cat si in camp;

 - altoirea mecanizata a nucului.

Pregatirea locului pentru plantare

Intainte de plantarea propriu-zisa a puietiilor de nuc altoiti se vor exevuta urmatoarele lucrari:
 - pichetarea se face tinand seama de limitele parcelelor, cu picheti din lemn de 60-50cm inaltine si 3-4cm grosime. Asezarea puietilor de nuc fata de limitele parcelelor (hotarele cu vecinii) se face la o distanta de cel putin 4-5m.
 - orientarea randurilor se face tinand seama de panta terenului, daca panta este de peste 6-7° (se aseaza randurile pe curbele de nivel), de pozitia soarelui (randurile se orienteaza pe directia nord-sud pentru ca lumina sa fie repartizata egal pe toate partile coroanei)
Pichetare teren - euroavia-ge.com
 - dupa pichetare se trece la saparea gropilor pentru plantare (manual sau mecanic), de regula aceastea se fac de 1/1/0,8m. Cu cat solurile sunt mai putin favorabile cu atat gropile ar trebui sa fie de dimensiuni mai mari.
 - concomitent cu saparea gropilor se face si fertilizarea locala
 - partea de sol rezultata din pamantul scos din partea de sus a gropii se amesteca cu 25-30kg de gunoi de grajd (se recomanda balegar de vaca) si 50-60g superfosfat si 50-60g de sare potasica apoi se introduc in groapa (cel putin la jumatate din adancimea gropii).
 - repichetarea terenului pentru pozitionarea locului definitiv de asezarea pomului se face cu tutori de 1,2 - 1,5m inaltime si 5-6cm grosime de care se leaga puietii de nuc in primii 2-3 ani.


25 oct. 2012

Inmultirea nucului (Juglans regia)

Inmultirea nucului (Juglans regia)

Inmultirea sexuata - din samanta nu este indicata, prezentand diferite dezavantaje ca:
 - pomii intra tarziu pe rod;
 - calitatea inferioara a fructelor caracterizată in general printr-o variabilitate accentuata ca forma si marime;
 - neomogenitatea pomilor în cadrul plantaţiei
Inmultirea prin seminte se recomanda numai pentru obţinerea portaltoilor si a nucilor destinati productiei de lemn. Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina, retinandu-se numai nucile perfect sanatoase si cat mai omogene. Pastrarea facultatii germinative, poate sa dureze 2 - 3 ani. 
Daca nu se seamana in toamna, nucile se pun peste iarna la stratificat pentru parcurgerea procesului de postmaturatie. In cazul in care nucile nu au fost stratificate peste iarna si trebuie semanate, se introduc in apa firbinte la 55 - 60° C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifică in nisip umed in incaperi la 24 - 26° C timp de 10 - 14 zile, dupa care se seamana.
Alegerea si pregatirea terenului in vederea infiintarii scolii de puieti se efectueaza ca la celelalte specii pomicole.

Walnut breeding - USDA - chilenut.cl
Epocile de semanat pentru nuc sunt toamna si primavara. Semanatul de toamna se efectueaza in a doua jumatate a lunii octombrie, in randuri simple la 90cm intre ele si 10 - 12cm pe rand, dupa care se biloneaza cu un strat de pamant de 15 - 20cm. Toamna se poate face semanatul si cu nuci nestratificate postmaturatia avand loc in cursul iernii, in camp.
Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci cu postmaturatia parcursa, la aceeasi distanta intre randuri si 15 - 20cm pe rand, fara a se bilona. Infiintarea campului I se efectueza cu puieti de nuc de un an, produsi in scoala de puieti. Plantarea puietilor se efectueaza primavara devreme ( inainte de dezmugurit) la distanta de 90cm intre randuri si de 35 - 40cm pe rand.
In vederea plantarii, se fasoneaza sistemul radicular prin usoare scurtari ale radacinilor secundare a tulpinii deoarece mugurele terminal porneste mai repede in vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.
Prevenirea si combaterea bolilor si dăunătorilor se efectuează prin aplicarea a 6 - 8 tratamente cu zeama bordeleza in concentraţie de 0,5 - 1% sau cu alte produse cuprice, in amestec cu insecticide adecvate.
Traumatismele provocate sistemului radicular, cu ocazia transplantarilor, se vindeca foarte greu. Refacerea sistemului radicular dupa transplantare efectuata in conditii normale durează cel putin un an. Cele mai bune rezultate la prinderea la plantare se realizeaza cu material saditor sub forma de vraga in varsta de 2 ani, cu inatimea de peste 1,6m.

Inmultirea asexuata sau vegetativa
Este singura metoda de a transmite in descendenta caracteristicile genetice initiale ale soiurilor, rezultand un material uniform si de calitate si prezinta avantajul precocitatii de rodire. Inmultirea nucului prin altoire realizează o reducere a taliei pomilor care da posibilitatea infiintarii unor plantatii cu densitati sporite la unitatea de suprafta, cu productii mari de fructe de calitate superioara. Inmultirea pe cale vegetativa, pe langa avantajele net superioare inmultirii generative, prezinta dezavantajul transmiterii unor boli virotice. Pentru a
diminua acest efect negativ se vor folosi la inmultire numai plante libere de boli virotice.
Altoirea nucului este mai dificila decat la celelalte specii pomicole datorita marimii maduvei, afluxului mare de seva in timpul altoirii, grosimea si taria fibrelor libero-lemnoase precum si datorita oxidarii rapide a taieturilor din cauza continutului in substante tanoide.
Reusita altoirii in camp este conditionata de realizarea temperaturii optime la punctul de altoire, deziderat care nu se poate obtine in fiecare an, in Romania. Pentru altoirea din iulie-august recoltarea ramurilor altoi se face in ziua efectuării altoirii cat mai de dimineata, se depoziteaza cu varful in jos, in pozitie verticala la temperatura de - 1° C ; + 4° C in saci de plastic. Ramurile altoi trebuie sa fie sanatoase, rotunde ca sectiune, cu muguri viabili bine dezvoltati si internodiile scurte de 5 - 6cm. La altoirea manuala imbimnarea celor doi parteneri trebuie sa se facă rapid si cat mai bine pentru a evita oxidarea sectiunilor. Lungimea altoiului
este de 2 muguri. Sursa de stimulare a calusarii este caldura.

Sursa: scribd.com; "Cultura nucului in exploatatii nucicole moderne" Ion Botu, Mihai Botu, Gheorghe Achim

12 oct. 2012

Boli si daunatori - Antracnoza (gnomonia leptostyla)

Antacnoza - Gnomonia leptostyla


Gnomonia leptostyla - Wikipedia
Boala este prezenta la cires si visin (Cocomyces hiemalis), la nuc (Gnomonia leptostyla), la coacaz si agris (Pseudopeziza ribes).Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieti. Pomi , tufe, urmata de consecintele diminuarii fotosintezei : stagnarea cresterii, nediferentierea mugurilor de rod, caderea fructelor, debilitarea plantelor. Ciuperca ataca frunzele, lastarii, pedunculii florali si fructele. Pe organele atacate apar pete brun-rosiatice. 
In dreptul petelor mai ales pe partea inferioara a frunzelor, se formeaza pustule mici cu fructificatiile ciupercii pulverulente de culoare abla-murdar care prin erupere pun in libertate conidiile, care asigura noi infectii in perioada de vegetatie. 
Frunzele puternic atacate se usuca si cad, plantele ramanand desfrunzite inca din luna iulie.
La nuc fructele atacate isi opresc cresterea , se innegresc si cad ; cele atacate mai tarziu prezinta pete si se deformeaza.
La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploiosi putand ajunge pana la 98-100%.

Sursa: euroavia-ge.ro; wikipedia.org

10 oct. 2012

Buletin de avertizare

Pentru toate speciile pomicole - in perioada de repaus vegetativ, respectiv de la caderea a 90% din frunze si pana la "umflarea"a 1-5% muguri floriferi recomandam:
 - aplicarea masurilor de igiena a culturii;
 - tratamentele chimice "de iarna".
Inaintea aplicarii tratamentelor chimice se vor executa lucrarile de igiena a culturii care constau in urmatoarele etape:
 - eliminarea lastarilor si ramurilor care prezinta simptome de rapan, fainare, foc bacterian,a celor care prezinta ulceratii produse de paduchele lanos;
 - la fainare taierea se executa cu cel putin 5 cm mai jos decat locul unde se observa atacul, pentru eliminarea ochilor ce ar putea fi infectati de la lastarul bolnav ;
 - incorporarea in sol a fructelor si frunzelor bolnave care prezinta simptome de basicare, patari, monilioza;
 - protectia pomilor tineri impotriva rozatoarelor;
 -eliminarea si arderea pomilor puternic virozati, a celor care prezinta simptomele unor boli de degenerescenta si a celor afectati integral de focul bacterian;
 -adunarea si arderea cuiburilor de omizi defoliatoare;
 -fertilizarea rationala cu ingrasaminte complexe( excesul de azot sporeste sensibilitatea pomilor la boli si scade rezistenta acestora la ingheturi);
 -la efectuarea taierilor “in uscat” se va avea in vedere reducerea inaltimii pomilor, pentru facilitarea "imbaierii"integrale cu solutia de stropit;
 -instalarea braielor capcana, pentru reducerea rezervei biologice de gargarita florilor de mar si par.
Tratamentele chimice pentru reducerea rezervei de agenti fitopatogeni( rapan, monilioza, foc bacterian, basicari, ciuruiri,patari etc) se va aplica un tratament chimic( noiembrie - decembrie) cu un fungicid cupric: KOCIDE 101 conc 0,3% sau FUNGURAN OH conc 0,3% sau CHAMPION 50 WP conc 0,3% sau ALCUPRAL 50 PU conc.0,3%, urmand ca in asa numitele « ferestre de iarna »( ianuarie - martie) pana la fenofaza de « urechiuse de soarece » la semintoase si « buton verde » la samburoase sa se efectueze un alt tratament chimic - cu insecticid pentru combaterea daunatorilor care ierneaza in diferite stadii pe si in scoarta pomilor (larve hibernante ale paduchelui din San Jose, paduchilor testosi, paduchelui lanos, oua de acarieni, afide, precum si a formelor de hibernare ale gargaritelor florilor si mugurilor, puricilor meliferi, omizilor defoliatoare, viermilor fructelor etc.)
Utilizarea unuia din urmatoarelor insecticide: pentru oua hibernante de acarieni si larve hibernante ale paduchelui din San Jose : CONFIDOR OIL conc.1,5 sau NUPRID OIL SC conc.1,5% .

Observatii :
 - intervalul dintre cele 2 tratamente sa fie de minim 30 zile;
 - tratamentele trebuie efectuate pe timp linistit , la temparaturi mai mari de 4 - 5 grade C, pomii sa nu fie acoperiti cu zapada, polei, chiciura.
Cantitatea de produs comercial se va calcula pentru :
 - 1500 l apa /Ha la speciile :mar, cires, visin, nuc ;
 - 1000 l apa/Ha la speciile : par, gutui, prun, cais, arbusti fructiferi, pepiniere pomicole.
 - vor fi respectate cu strictete normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de protectia mediului, animalelor, familiilor de albine.

Sursa: Directia Pentru Agricultura Unitatea Fitosanitara Arges

8 oct. 2012

Daunatorii nucului - Viermele fructelor

CARPOCAPSAPOMONELLA L. (viermele fructelor), este un lepidopter a carei larva ataca fructele (nucile).

Evolutia insectei.
Viermele fructelor - wikipedia
Fluturele apare la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie. Activitatea femelei este crepusculara si se exercita la temperaturi de peste 13 grade C. Ea depune ouale pe frunze sau fructe. Dupa evolutia embrionara, care dureaza 18 zile, ouale eclozeaza, apar omizile, care se deplaseaza 3 - 4 zile, apoi patrund in fructe, al caror continut il consuma si ating dezvoltarea completa in aproximativ 4 saptamani; larvele abandoneaza apoi nucile, acestea cazand in general inainte de maturitate. Unele larve tes un cocon unde raman pana in primavara, cel mai adesea pe sol, altele traverseaza stadiul de nimfa si dau nastere adultilor generatiei a II-a, omizile acestei generatii pot ataca nucile in decada a III-a a lunii iulie si in luna august, in ciuda lignificarii cojii.

Combatere. Tratamente.
Pentru combatea Carpocapsa pomonella, viermele fructelor la nuci, se recomanda efectuarea a 2 tratamente pentru generatia I-a si 1-2 tratamente pentru generatia a II-a.
Rezultate bune in combaterea daunatorului s-au inregistrat prin aplicarea produselor piretrinoide: Decis 2,5 CE – 0,025%, Fastac 10CF – 0.004-0,008%, Karate 2,5 EC – 0,01-0,015%, Sumicidin 20 EC – 0,02- 0,025%, insecticide cu eficacitate maxima, care asigura fructe 100% sanatoase.